Marcel, primul baiat de cartier cu blog

Oare a fost vantul rece al diminetii, stropii mari si grei de ploaie sau norii desi care impiedicau razele soarelui sa mi patrunda in geam. Sa fi fost lipsa tutunului sau poate sarcasmul de dimineata. Poate au fost toate adunate cu nevoia de o schimbare.
Am doi prieteni buni .. Zergon spunea ca deciziile bune iti dau valoarea umana iar Marz spunea ca intentia nu conteaza, ce faci te defineste.
Mi am pierdut mintile acum mult timp.
Nu am fost niciodata o persoana prea religioasa, cu toate ca multi ani la rand inainte de culcare imi spuneam constiincios rugaciunea iar la sfarsit rugam divinitatea sa mi ajute semenii. "Oamenii saraci fa i bogati si oamenii bolnavi fa i sanatosi." N am cerut niciodata ceva pentru mine, poate si pentru ca nu eram convins ca cineva ma aude sau ca cineva se va implica si chiar voi primi ce doream. Mai tarziu m am lasat si de acest obicei, acum mai privesc in gol cand trec pe langa o biserica si ma intreb "ce ar fi daca ?"
Au fost cateva momente in care imi doream mintile inapoi.
Acum nu mai vreau nimic. Pentru ca in cautare de stabilitate mi am suprimat toate sentimentele. Imi tin respiratia acum. Nu simt nimic. Oricum nu e nimic bun de simtit. Sunt o stanca.
Dar cred ca e un pret destul de mic.. sa platesti eliminarea atitudinii emotionale pentru a uita ca nu esti satanos mintal.
Totusi .. as cere ceva pentru mine.. mi as dori sa am puterea sa accept ce nu pot schimba.. sa inteleg o data pentru totdeauna ca unele lucruri ma depasesc si nu am nici o sansa sa le remediez.. si as mai vrea puterea de a schimba ceea ce pot schimba.. sa nu ma descurajez vazand cate lucruri nu pot controla si sa cedez nemaincercand sa fac nimic.
Pana la urma.. presimt ca o sa fie totul perfect. Candva o sa fie. Trebuie sa fie.