Marcel, primul baiat de cartier cu blog

Dificila intrebare cand mi se adreseaza.. cel putin eu sunt sincer .. cand o adresez nu prea ma intereseaza si nici nu sunt atent .. incerc doar sa fac conversatie si sa tin cealalta persoana ocupata cat timp imi asez eu lucrurile in cap. Sa zicem (teoretic) ca te intereseaza mai mult si nu esti la fel de nesimtit(a) ca mine.
Ce sa fac.. sunt angrenat intr o lupta asidua, evident cu mine insumi (cliseu). Sunt doua fronturi .. primul vrea o mare, mare reforma.. extirparea corzilor vocale pentru a nu mai vorbi si strivirea degetelor cu ciocanul pentru a nu mai scrie .. motto : "Oricum sunt toti surzi si orbi"
Al doilea front se gaseste in antiteza (intind coarda cu metafora asta, stiu) .. vrea neaparat sa imbunatateasca lucrurile, ducandu`le undeva in cealalta extrema, gandind pozitiv pentru intreaga natiune.. motto : "Cu o floare se face primavara"
Evident ca eu ca om normal sunt total nehotarat.. dar nu alternez ca toata lumea "cand imi vine" .. asa ca am mestesugit un sistem (am probleme normale dar le tratez "extravagant").
Fiecare primeste cate o zi .. e bine pana aici .. s a inteles nu ?
Si uite asa .. incerc in zilele impare sa repar ce am stricat in zilele pare ..
E ceva de munca, dar nu ma plang .. sunt multumit de mine (deocamdata), nu e o treaba usoara.. dar nu vad alta solutie .. Se mai ivesc probleme cand nu am timp sa repar tot ce am stricat cu o zi inainte .. de ex. azi nu am avut timp sa caut acetona.
In rest .. ce sa mai fac.. am cam rezolvat tot ce era de rezolvat.. mai am cativa pitici pe creier .. dar vorbim intr o alta zi de astia ..

PS : Ma grabesc acum .. dar vreau sa iti multumesc ca esti zambitoare tot timpul .. chiar daca stii ca mereu te iau peste picior .. sunt curios totusi.. ai zambi la fel si daca ti as pune piedica ? :P
PS2 : (pe ton ironic) Nu sunt nebun .. sunt doar ... doar ... diferit.